Christopher Culver
Reîntorcându-mă la Kiev pentru prima dată în mai mult de un an, a fost dururos să constat în sfârșit că Ucraina a decis să aleagă goliciunea spirituală a Vestului în loc să își apere propriile valori.
Folosirea englezei în publicitate și în mărci este în crestere mare, noi tehnologii fiind întroduse de companii străine care nu sunt sensibile la cultura locală.
In mod sigur pierderea a fost produsă deja în timpul primei mele vizite în Ucraina devreme in 2002. Dar cel mai supărător lucru este că tinerii acum, după aceasta Revolutie Portocalie care a fost mai putin o îndepartare a umbroasei marionete rusești și mai mult o invitatie a Uniunii Europene și a Statelor Unite ale Americii de a avea drumul lor alaturi de Ucraina, ar parea atât de entuziaști despre aceste adoptări într-un mod care nu s-a mai văzut mai înainte. Aș putea continua ore în șir despre cât de mult urăsc ce se întamplă cu Kiev, la fel ca și cu tot restul acestei parti a lumii. In loc de a insista asupra o atât de mizerabilă temă, oricum, ar trebui să dău ceva mai multe impresii pozitive despre oraș: bisericile sale ortodoxe.
Ele pot fi vizitate rar, dar atât cât stau aici cu domurile de aur frumoase, există speranta că ucrainienii moderni vor vedea că stilurile lor noi occidentale nu îi vor face fericiti, si că, in loc, vor îmbrățișa certitudinea care a stat puternică aici pentru o mie de ani.
Din anumite motive, catedrala numită a Sfântului Mihail de asemenea acordă mare atentie Sfintei Barbara. In afara portilor sale, un zid arătând toti Marii Mucenici este acompaniat de unul înfătisând numai pe Sfânta Barbara. Una din ușile catedralei însăși are o icoană a Sfintei Barbara pe ea.
Niciodată nu am vizitat biserica Sfintei Nasteri mai înainte și acum regret asta. Peretii sai sun printre cei mai frumoși în Kiev.
Din nefericire, singura mea viziune asupra catedralei Sfânta Sofia din aceasta calatoriea fost din afără portilor.