Cuprins

În alte limbi:

Romania

Cluj-Napoca

La un an după ce nu a mai fost reales în funcție, prezența „primarului nebun” Gheorghe Funar continuă să bântuie orașul. Cei 12 ani ca primar al Clujului a fost marcați de instaurarea unui sentiment anti-maghiar, în toate spațiile publice si parcurile din oraș.

Stătuia lui János Fadrusz, care-l reprezintă pe regele maghiarilor Matei Corvin, și care a fost înălțată în anul 1902, este probabil cea mai cunoscută operă de artă din tot orașul. Prin această sculptură și deasemenea cu biserica Sf. Mihai, construită în stil gotic, aflându-se chiar în spatele său, Piața Unirii, adică centrul orașului, continuă să arate ca și în vremurile când Transilvania a fost anexată României, după I-ul Război Mondial.

Orașul, prin diferite căi, a încercat să șteargă orice fel de moștenire maghiară din această piață. A fost schimbat și numele din Piața Libertății în Piața Unirii, fiind înconjurată vizibil de steagurile românești și fiind chiar îndepărtat cuvântul Hungarorum („al ungurilor/maghiarilor”) de pe statuia lui Matei Corvin. Mai târziu, locul din jurul statui a fost deteriorat, printr-o săpătură arheologică, care a fost un alt pretext de a scăpa de statuie. N-a fost găsit nimic notabil, rămânând doar o prăpastie lung deschisă în locul maiestoasei piețe.

În partea de est a pieței, Funar a înălțat un monument absurd, asemănător unei ghilotine, pentru victimele „asupririi maghiare”.

Piața din fața Bisericii Ortodoxe a fost cândva un loc spațios, dar acum este stricat de statuia lui Avram Iancu, probabil cea mai urâtă construcție a orașului. Ridicând în slăvi un om a cărei cea mai mare realizare a fost aceea de a omorî mulți unguri, statuia se spune că a costat enorm.

Plasarea statui nu este una accidentală, și este foarte dezamăgitor că Biserica Ortodoxă, care ar trebui să-și unească și să-și cheme toți frații laolaltă, a decis, mai degrabă, să contribuie la o ceartă etnică.

În ultimul deceniu, majoritatea băncilor din parcurile orașului, cât și coșurile de gunoi și alte instalații exterioare, au fost vopsite în roșu, galben și albastru, culorile steagului național românesc. La prima mea vizită în iunie 2004 (care a concis și cu ziua când Funar a pierdut alegerile locale) am fost îngrozit de evidenta tendință șovinistă pe care a avut s-o arate cu ajutorul acestori culori. Sub noul primar, Emil Boc, din fericire, majoritatea băncilor au fost revopsite în verde, o culoare neutră, dar se mai poate zări și vechea schemă de roșu, galben și albastru, în mare parte vizibilă încă, în multe locuri din Cluj.